Blog

Stonewalling și Gaslighting

Relațiile nu sunt doar relații de cuplu sau de familie, ele sunt pânze complexe bazate pe straturi de emoții, locuri în care se clădesc personalități sau se ruinează caractere. Relațiile interumane sunt leagănul civilizației noastre, locul în care se naște sau moare bunul simț, pacea interioară, iubirea de semeni, empatia, iubire de sine. Așa că nu e de mirare că în cadrul relațiilor există situații conflictuale, pasive sau active care rănesc persoanele implicate sau chiar propria persoană.

Tot mai des am auzit termenele de “stonewalling” și “gaslighting” care în traducere înseamnă: “zid de piatră”, respectiv “turnare de gaz pe foc”. Pentru că traducerea celor doi termeni ar distorsiona înțelesul lor, în articol le vom folosi în engleză pentru a putea înțelege mai bine însemnătatea lor.

Acești doi termeni desemnează comportamente pe care unul sau ambii parteneri de comunicare le pot avea într-o relație. După cum am mai spus, relația în sine poate să nu fie una romantică, ci una de prietenie, relație la locul de muncă sau relație de familie.

Stonewalling sau ridicarea unui zid de piatră se produce în momentul în care, în relație, una din cele două persoane reușește cu succes să excludă din conversație interlocutorul. Această tehnică poate fi legată de un comportament care se dorește a fi: manipulator, defensiv, agresiv, sau un mecanism de a face față unei inundații emoționale.

Cum arată în practică acest stonewalling?

Blocarea eforturilor de comunicare și îndepărtarea de cealaltă persoană, la nivel emoțional, ignorarea ei atunci când încearcă să vorbească, practic e ca și cum interlocutorul ar fi invizibil. Uneori persoana care blochează va părăsi încăperea fără a spune vreun cuvânt, va începe să se joace cu telefonul sau să facă orice altceva în timpul discuției, va începe să discute cu altcineva și va bloca încercările celuilalt de a-i vorbi. În relațiile de cuplu, cercetătorul John Gottman a denumit acest comportament, unul din cei patru călăreți ai apocalipsei, adică un mod prin care relația se va deteriora fără drept de apel.

În afara relațiilor romantice, putem observa tot mai des acest comportament în grupurile de adolescenți sau pre-adolescenți. E un tip de bullying emoțional care crează un amalgam de sentimente atât în agresor cât și în victimă. De regulă cel care blochează este într-o stare de criză psihologică, pulsul este mărit, iar reacția în sine este de copleșire emoțională.

Acest tip de comportament afectează inclusiv membrii familiei, un adolescent sau copil poate bloca părintele, dar și viceversa.

Ce se întâmplă când un adolescent blochează părintele?

De regulă originea acestui comportament stă într-o suprastimulare emoțională, când adolescentul nu reușește să își stăpânească emoțiile care dau naștere acestui tip de comportament. În acest caz, dacă nu reușim, ca părinți să înțelegem contextul, tindem să devenim ofensați de comportament și să pedepsim. În funcție de efectul produs asupra celuilalt, stonewallingul poate să fie cu scopul de a manipula sau ca un act de rebeliune, de pedeaspă la adresa părintelui.

Ce se întâmplă când un părinte blochează un copil?

De regulă cauzează o anxietate cronică copilului care se va manifesta în relațiile viitoare. Atașamentul emoțional este compromis și se poate chiar crea un sindrom post-traumatic.

Cum ne adresăm acestui tip de comportament?

·       Dacă se întâmplă în relație cu părintele sau copilul important ar fi să identificăm cauza acestui comportament.

·       De cele mai multe ori este util să ne gândim că nu este personal, iar cel care blochează o altă persoană are de rezolvat niște probleme de natură emoțională și nu noi.

·       Puteți să încercați să comunicați cu orice preț, să îi arătați persoanei respective că nu sunteți dispus a fi blocat.

·       Empatizarea cu celălalt ar putea rezolva o parte din problemă, mai ales dacă este vorba de un copil care se simte copleșit emoțional. Arătați-i că îl înțelegeți, dar că fuga din conversație nu e o soluție.

·       Cel mai important este să nu luați rolul de salvator. Orice problemă ar exista în relație nu vă aparține, nu puteți repara ceva ce nu dorește a fi reparat.

Am vorbit mai devreme și despre Gaslighting sau ațâțare emoțională. Dar ce reprezintă, cum recunoaștem acest tip de comportament și cum reacționăm?

Gaslighting este o formă distinctă de abuz emoțional. A apărut ca și expresie în urma unei piese de teatru din 1944, Gas Light, iar termenul a luat amploare în vremea președintelui Trump. Literatura de specialitate denumește în acest fel un comportament de manipulare emoțională între două persoane, menit să provoace haos și dezechilibru în mintea uneia din ele și să o facă să se îndoiască de propria persoană și de sănătatea ei mintală.

Cum arată în practică Gaslighting?

Acest tip de comportament este subtil și face ca persoana controlată să ajungă să se creadă nebună sau incapabilă de a lua decizii. De multe ori are loc în relații romantice, dar și în cele de prietenie sau de muncă.

Agresorul plantează semințele îndoielii: “Inventezi, asta nu s-a întâmplat niciodată.” sau “Calmează-te, exagerezi., “Ești prea sensibilă., “Dacă nici eu nu-ți pot spune asta, atunci cine?”.

Discreditează, minte, te distrage, minimizează ceea ce simți sau cum gândești, la final înclină balanța și se transformă el însuși în victimă.

Atunci când părăsești o conversație cu: îndoiala asupra propriilor sentimente și emoții, asupra propriei realități, cu întrebări privind propria sănătate mintală, sentimente de vulnerabilitate și nesiguranță, te simți confuză sau te îndoiești de valoarea propriei persoane, simți nevoia să te scuzi mereu, simți că nu ești suficient de bun, cel mai probabil ești într-o relație în care celălalt se folosește de gaslighting pentru a te controla.

Cum ne adresăm acestui tip de comportament?

Pentru că este destul de evident că o relație de acest fel este toxică, trebuie luate măsuri de îndată ce simțiți că lucrurile ar putea fi atât de grave. Dar cum anume?

·       Îndepărtarea din relație ar fi primul pas. Ajută dacă nu vă vedeți o vreme cu persoana respectivă. Sau măcar dacă puneți o distanță emoțională între voi până reușiți să vedeți lucrurile mai clar.

·       Păstrați dovezile conversațiilor. Pentru că una din tehnici este de a te face să nu mai recunoști adevărul despre ce s-a spus sau făcut, e bine să țineți un jurnal, emailuri, înregistrări, orice metodă care poate fi revăzută după o vreme.

·       Puneți limite. Limitele sunt ceea ce le spun celorlalți ce e acceptabil sau nu într-o relație.

·       Cereți sfat din afara relației. Un prieten poate să vadă lucrurile obiectiv.

·       Ieșiți din relație. Dacă acest comportament persistă, încheierea relației ar putea fi singurul lucru care ajută.

Cele două comportamente despre care am discutat sunt uneori ușor de identificat, fie la noi, fie la cei din jur. Important este să conștientizăm ce facem, ce impact are ceea ce facem asupra celor din jur, dar și cum putem să transformăm comportamente distructive în unele constructive.

Dacă simțiti că sunteți victima unui asemenea comportament sau chiar agresor într-un ciclu pe care nu știți cum să-l întrerupeți, cereți sfatul unui specialist.

Eu sunt Florina Haritonov, sunt psihoterapeut atestat de Colegiul Psihologilor din România. Formarea mea principală este în Terapia Cognitiv-Comportamentală la care am adăugat formările complementare în Terapia Sistemică Cuplu-Familie-Copil, Consiliere Vocațională, Trainer ANC și Consultant în Aromaterapie.

Te aștept în cabinet sau într-o ședință online pentru a vedea care sunt provocările tale și cum te pot ajuta să atingi echilibrul.